Omului nu-i este usor...

“Cu Dumnezeu, omului nu-i este intotdeauna usor…

Calea crestinului, in linii mari, este precum urmeaza. La inceput omul este tras de catre Dumnezeu de darul harului, si odata atras incepe indelung sir al incercarilor. Libertatea omului este pusa la incercare, precum si increderea sa in Dumnezeu, iar uneori ele sunt “aspru” supuse incercarii. De obicei la inceputul intoarcerii catre Dumnezeu cererile abia rostite, si cele mici, si cele mari, repede si minunat le implineste Dumnezeu; dar cand incepe perioada incercarilor totul se schimba, si cerul pare a se inchide si a ramane surd tuturor rugaciunilor. Crestinului ravnitor toate in viata ii devin grele. Purtarea oamenilor fata de el se inrautateste, inceteaza sa-l mai cinsteasca; ceea ce altora li se iarta, lui nu i se iarta; osteneala lu iaproape intotdeauna se rasplateste mai prejos de norme, trupul usor i se imbolnaveste; firea, imprejurarile, oamenii – toate se intorc impotriva lui.
Toate inzestrarile sale firesti, nu mai prejos decat ale altora, el nu si le poate infaptui. Tuturor acestora li se adauga multe napadiri ale putrilor dracesti. Si cea de pe urma, ce mai grea suferinta, de nepurtat – Dumnezeu il paraseste. Atunci suferinta isi atinge culmile, caci prin aceasta de pe urma intreg omul este atins, in toate planurile finite sale.

Dumnezeu paraseste omul? Oare este cu putinta?...

Experienta milenara, trecuta din neam in neam, de-a lungul veacurilor, spune ca atunci cand Dumnezeu vede credinciosia sufletului nevoitorului, precum o vazuse pe cea a lui Iov, il duce peste hauri si culmi de neatins oricarui altuia. Cu cat mai deplina si mai tare este credinciosia si increderea omului in Dumnezeu, cu atat mai mare va fi si masura incercarii si deplinatatea experientei ce poate atinge praguri vadit la ultimele limite cu putinta omului”

"Cuviosul Siluan Athonitul" de Arhimandrit Sofronie

Saptamana viitoare intram in postul Nasterii Domnului. As vrea si aici pe blog sa se simta cumva perioada asta, si m-am gandit sa pregatesc postari mai ales cu contiut duhovnicesc. Mi-am propus sa aleg fragmente din cartile duhovnicesti citite de mine anul asta. Cartea "Cuviosul Siluan" de sfarsilui careia ma apropii cu fiecare dimineata in care citesc din ea, este o carte foarte profunda si trebuie sa ai o oarecare stare ca sa o citesti.
Saptamana viitoare voi pregati un alt fragment tot din aceasta minunata carte.