Astăzi plimbându-ne pe străzi, am văzut ca avem vecini noi, o familie a cumpărat o casa care avea demult pus anunțul ca e de vânzare. Am mai aflat ca o vecina este însărcinată si tare îmi e drag ca nu a refuzat cînd i-am zis ca pot sa-i dau hăinuțe de-ale bebelinei. Deci trebuie urgent sa urc in pod sa aleg haine pentru nou născuți.
M-a durut capul toată ziua, simt ca am răcit, aștept sa văd cât de grav este ca sa știu cum acționez.
Părinții mei pleacă mâine, simt ca va fi o zi trista :(
Nu renunț nici astăzi la obiceiul de a lasă un fragment din Cartea Filocaliilor:
“Cei ce se nevoiesc trebuie sa-si păstreze cugetarea pururea netulburată, ca mintea, deosebind gândurile ce trec prin ea, pe cele bune si trimise de Dumnezeu sa le așeze în cămările amintirii, iar pe cele întunecoase si drăcești să le arunce afara din jitnitele firii. Căci atunci când marea e liniștită pescarii văd pînă în adâncuri, încât nu le scapă aproape nici unul din peștii care mișuna acolo. Dar cînd e tulburata de vînturi ascunde în negura tulburării ceea ce lasă cu prisosintă să fie văzut cînd e liniștită si limpede. Meșteșugul celor ce pun la cale viclesugurile pescărești nu mai are atunci nici o putere. Aceasta se întâmpla sa o pățească si mintea contemplativa, mai ales arunci când dintr-o mânie nedreaptă se tulbura adâncul sufletului. (Diadoh al Foticeii)
Multa bucurie aduce in suflet daruirea hainutelor, atat pentru cel care daruieste, cat si cel primeste. Si fiica mea s-a bucurat tare mult cand o cunostinta insarcinata a vrut hainutele de la baietelul ei.
RăspundețiȘtergere