Astăzi am fost cu bebelina la biserică, eu pe jos, ea în cărucior. A fost o dimineața de toamna răcoroasă, cu puțin soare. E foarte plăcut sa mergi asa pe străduțe, sa vezi diferite case si gospodarii, sa auzi cum latră câte un câine, sa vezi cum unii matura frunzele uscate, mai trece câte un om cu bicicleta pe lângă tine, îl saluți cu toate inima:) E frumoasa viața aici, nu am nici un gram de nostalgie pentru viața la bloc.
Astazi am ascultat despre cum sa pui limite sănătoase cu cei din jur, despre cât de periculos este sa fii mereu disponibil pentru toți si pentru toate, cât de nociv este sa vrei sa fii pe placul tuturor. M-am regăsit foarte mult in ce s-a vorbit acolo, mi-am dat seama ca eu nu știu sa pun limite. Mi-a plăcut si o sa aplic aceasta idee in care sa pregătesti din timp niște fraze de refuz pe care sa le folosești când ești luat prin surprindere de cineva care îți cere un serviciu sau orice altceva pe care din obișnuința sau din dorința de a nu fi percepută ca o persoana rea, accepți, deși ai vrea in adâncul sufletului sa refuzi.Sunt bucuroasa ca acum pe seara au venit părinții mei din Republica Moldova, asa ca ziua am fost preocupata sa le pregătesc camera, sa fac o gustare, sa mai pun la punct diverse treburi. Cu toate astea ne-am mai si jucat prin curte, a venit si fetița vecinei, ne-am jucat “de-a magazinul”, am avut bani cât vezi cu ochii, frunzele de toamna erau banii noștri :))) ce frumos sa fii copil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu